Sorin Titel-un mare prozator care trebuie descoperit

Sorin Titel ar fi avut     la acest timp putin peste 75 de ani.A murit  la 50 de ani in 1985 urmare unei boli necrutatoare.

Pe 17 ianuarie s-au implinit 36 de ani de la disparitia lui.

Pana la moartea prematura a publicat  schite,nuvele,romane, carti de eseuri.

Este cel mai mare prozator al Banatului si  unul din marii prozatori ai  tarii.N-a fost un ins spectaculos care sa  se arunce si sa domine  arena,  a fost mai degraba un timid,   putin  introvertit, dar niciodata rupt de lume.

O fiinta sensibila spun cei ce l-au cunoscut, dar care a dovedit  o mare forta ca prozator pe spatii mari sau mici.

Celebritatea lui Titel a venit la sfarsitul anilor ’60,inceputul anilor ’70, odata cu doua carti subtiri mai degraba micro romane  daca termenul este acceptat din punct de vedere literar:”Dejunul pe iarba” aparut in 1968 si „Lunga calatorie a prizonierului”  data 1971.

Cel de al doilea a beneficiat imediat de o traducere in limba franceza semnata de Marie-France Ionesco si aparitia ei in Frantra a avut un larg ecou.

Ambele romane   sunt  carti ale experimentului,”cu epic anti-epic” unde  „aventura frazei inlocuietse  aventura”( cf.Daniel Vighi). Ambele romane  apartin modernitatii curente anilor cand au fost scrise si sunt apropiate  ca mod de scriere de  noul(nou) roman francez la mare cautare atunci.

Ciclul de patru romane aparute pana la prematura disparitie dau masura unui mare prozator.
„Tara indepartata”(1974),”Pasarea si umbra”(1977),’Clipa cea repede”(1979) si „Femeie,Iata Fiul tau!”(1983) sunt cele patru romane  din ciclu aparent fara legatura dar avand toate in prim plan Banatul. Redesoperirea unui provincii fabuloase asa cum o stim si cum nici unul pana la Sorin Titel nu a fost in stare sa o arate lumii.

Este Banatul  in aceste carti,Banatul si lumea de acolo  cu iubirile,dramele, cu mortii si vii . O mare carte vorbeste de viata si moarte avand la mijloc iubirea, dragostea. Sunt teme universale. Ce  da valoare  romanului este tocmai spatiul unde se petrece viata si moartea.

Acest spatiu inconfundabil al Banatului este redescoperit si  „transcris” de Sorin Titel. Critica literara a epocii cum si marii critici literari ai Banatului(Livius Ciocarlie si Cornel Ungureanu)  au  analizat si subliniat importanta acestui ciclu de romane pentru Banat dar si pentru literatura romana.

Daniel Vighi vorbeste la Sorin Titel de o dominanta stilistica:barocul banatean(analizat de Blaga).

Acest baroc banatean este dus de Sorin Titel  la rafinament si o constructie romanesca  desavarsita.

Universul titelian este universul Banatului, o provincie ca oricare  alta dar si altfel!