Zapada cazuta anapoda din cer.Cand alene cu fulgii jucand gratios in aerul curat al zilei sau noptii cand navalnic de parca ar fi o furtuna cu epi-centrul udeva deasupra noastra.
Ninge ,februarie, fulgii cad fara zgomot, cuminti sau nervosi…
Zapada si albul care ar trebui sa estompeze mizeria de peste tot. Si din mintea sau sufletul unora.
Se amesteca toate si curvele care fac seara de seara parastasul unei natiuni pe la televiziuni si podul de fier de peste Timis,de la Lugoj, cu albia raului inghetata si acoperita cu un strat gros de zapada.N-am fost in Banat, acum iarna, am vazut doua fotografii splendide pe blogul unui poet,Lucian Bureriu……originar din Lugoj. Lucian Bureriu pe care nu l-am cunoscut dar l-am citit si eram mandru ca si in Banat sunt poeti si scriitori.Asta se intampla acum 40 de ani.
Ninge si in minte imi vine titlul frumos al unuia dintre romanele lui DRP,”Ninge la Ierusalim”…. Ninge la Brasov,ninge la Lugoj si sigur nu ninge la Ierusalim.
Fulgii cad bland sau bezmetic si noi am incaruntit urat sau firesc si ne-am zbarcit la fata iara urat sau firesc si dincolo de toate astea sa ne aducem aminte ca si maine este o zi .
Cat timp si maine este o zi va fi bine….
Ioanavram's Blog 