Nana Florea- un virtuoz al trompetei si mare sef de orchestra de muzica populara.Si un cuvant despre Nicu Anghel-„Ministeru”!

In decembrie 2003  am participat,  familia noastra mare, la sarbatorirea fratelui care implinea  50 de ani. La petrecere,organizata ca la carte intr-unul din localurile din Caransebes, au cantat  Petrica Miulescu -Irimica,alti cativa solisti si pe post de vedeta   banda lui Florea de la Armenis(Caras-Severin). Nu uit,sunt aproape zece ani , sunetul extraordinar al alamurilor care au  hipnotizat sala si atmosfera.Sunetul curat, cand puternic,cand tandru al acestor instrumente de suflat  care fac  fala muzicii populare din Banatul de munte:saxofon,trompeta,trombon si celelalte.Cand au inceput sa cante   m-am  simtit dintr-o data acasa cu Banatul  alaturi, cu amintirile si toti cei dusi din familia noastra  acolo langa noi.Este ciudata starea de liniste si introspectie pe cate ti-o poate da muzica ce merge la suflet. Pastrez amintirea acelei petreceri odata pentru fratele nostru  si mai apoi pentru prestatia  deosebita a trupei  de gugulani.

Fratele imi atrasese atentia asupra formatiei din Armenis,o mai ascultasem  prin anii ’80 sau poate si mai demult  la vreo ruga sau nunta. Oricum amintirea  trompetistului Sandu Florea,celebrul( in Banat) Nana Florea, se pierdea in timp. Marele virtuoz murise  de ceva vreme(1999) si in formatie mai canta unul din copii lui. Negricios,masiv, marcat de boala(o boala incurabila)  Florea junior a cantat ca si cum viata incepe  astazi.Peste cateva zile avea sa moara.Probabil a fost ultima aparitie publica.Venise, la rugamintea fratelui nostru, sa cante  alaturi de  trupa.Am si acum in  minte cateva solo-uri ale trompetei lui Gheorghe Florea. Nu stiu daca se putea compara cu tatal lui,nici nu are importanta,destul ca m-a incantat pe mine si ceilalti. Trupa a cantat cateva ore bune,Petrica Miulescu -sprijinit  serios in cariera de Nana Florea- s-a intrecut pe sine si  atentia tuturor a fost indreptata  mai mult spre muzica decat  spre mancare si bautura de pe mese.

Nana Florea a murit iar   amintirea trompetistului cat un munte dar extrem de mobil si de vioi   a trecut   catre  legenda.Fratele meu l-a cunoscut bine si  in amintirea    legaturilor lor, trupa(banda) de la Armenis si  baiatul  lui Nana Florea au acceptat sa cante la petrecerea privata. Evident ca   onorariul a fost pe masura si fratele nostru s-a intrecut  in efort pentru a asigura prezenta trupei.

Se mai pastreaza cateva inregistrari audio si video cu Nana Florea.  Ele nu pot inlocui un concert, o cantare live,  adica in direct mai pe  romaneste.Omul era un spectacol  dupa modul cum isi conducea trupa si un mare virtuoz al trompetei. Cei mai tineri de azi ar trebui sa ia lectii de la Nana Florea.Despre cum se canta muzica populara autentica si nu facatura,manea sau imitatie sarbeasca. Constantin Gherghina trompetistul  din  extraordinara formatie a lui Gheorghe Zamfir(din anii’70) a fost sprijinit si indrumat in cariera de Nana Florea.

Mi-am amintit de Nana Florea   dupa o semnalare a prietenului de blogosfera Alin Lazaroviciu care mi-a trimis un video-clip (cine stie cum salvat) cu un moment muzical   al  trupei conduse de  Nana Florea  la o cantare intr-un sat din Banat.

Am revazut de cateva ori video-clipul si extraordinara prestatie alui Nana Florea.O formatie cu zece saxofoane  de toate culorile, patru taragoturi se celelate  instrumente  clasice  in band-uri Undeva la mijlocul trupei un barbat tanar cu mustata si  geaca alba care canta la sazxofon. A fost fara doar si poate unul din cei mai mari saxofonisti ai Banatului. Nicu Anghel-„Ministeru”,  mort de tanar in 1994,  a fost un talent extraordinar . Toti acesti mari muzicanti,talentati pana dincolo si creatori de muzica  s-au pierdut si au murit necunoscuti. Observati  si la Nana Florea originalitatea aranjamentelor muzica sau  amprenta personala, aportul,  aduse de „Ministeru” in doine. Este creatie nu lautarie. Radioul si televiziunea de pana in ’89 i-a bagat  putin seama iara dupa ’90 n-a mai fost loc .Ne ocupam cu politica bat-o dumnezeu cum ar zice mosul nostru si langa noi isi traiau ultimii ani mari muzicanti,talente cum rar  vor mai aparea.Pe langa noi  se treceau la cele vesnice   acesti mari muzicanti un Nana Florea s-au acest inegalabil Ministeru. Televiziunile celelalte au aparut mai tarziu.Producatorii muzicali si casele de discuri,acesti sacali de azi,inca nu-si venisera in fire. Si ramanem cu ce am auzit fiecare sau cu aceste inregistrari de amator  facute in diverse localuri sau la nunti. Iar uitarea se asterne si venim peste ani cu nu stiu cate  fanfare „Zece prajini” pe post de brand  al Romaniei plimati prin(alte) nu stiu cate tari iara un Nana Florea sau acest extraordinar „Ministeru” isi odihnesc  oasele in tarana Banatului mereu mai nestiuti.Iar   cei ce azi  conduc si produc pe la televiziuni ne  ofera numai  un Florin Ionas sau Nicolae Taranu.Ca sa ne referim la Banat. Sunt muzicieni  buni, foarte buni dar pana la Nicu Anghel-„Ministeru” mai este cale lunga…… Sau fabulosul   sef de trupa Nana Florea. Urmariti cum da intrarile si cum traieste fiecare nota…..

Memoria peliculei ne ajuta sa-l auzim si vedem pe „Ministeru” in ultimile luni de viata   cantand  cateva doine    care te infioara timp in care omul abia isi mai poate trage sufletul….

Nana Florea

Si Nicu Anghel-„Ministeru”

Si din nou Nana Florea cu trupa,Ministeru si ceilalti….

Suntem in 1991, instalatia de sunet „era” ca la o nunta sau terasade restaurant  de oras  fara mari pretentii, inregistrarea facuta probabil de un amator, dar ce sunet… Ce forta… Cat de departe sunt play-back-urile si CD(MP3) de azi si grija „solistilor” de  a nu canta prea tare ca sa nu le sufere la plamani. Uitativa- la acesti oameni cu cata bucurie isi „sparg” plamanii in direct….

Ce am fost si ce am ajuns…….