Inchide ochii si vei vedea orasul….. Multumesc mai intai insa lui Iordan Chimet pentru titlul fascinant(care face cat o carte) si pe care-l port cu mine de atata vreme….
Inchide ochii si vei vedea orasul acesta …Orasul acesta pe care nu-l port in suflet decat prin iubirile traite aici si prin cei ce nu mai sunt….Aici in orasul acesta am avut momentele mele de glorie si de cadere, infrangerile multe la numar si bucuriile putine,… Sa lasam,insa, deoparte nostalgia, ea nu tine de foame sau de viata….
N-am trait sau nu m-am hranit niciodata numai din trecut…Si sper sa nu o fac …..
Inchide orasul si vei vedea orasul…Orasul pe care cred ca si tu il porti in suflet,orasul cu de toate, cu iubiri si dezamagiri, cu visurile altui timp,cu speranta ca niciodata nu este tarziu,ca niciodata nu este devreme…
Orasul tau,orasul meu,fiecare are un „oras” al lui si cateodata cele doua orase ajung, daca nu sa se suprapuna perfect, cel putin sa „muste” serios unul din harta celuilalt….,sa aiba mari suprafete comune….
Orasul tau,orasul meu si de la un timp tot spunand de una si de alta, tot traind clipa(asteptata,totdeauna arse prea repede) ajungem sa avem si ceea ce se cheama orasul nostru…. Nu mare,nu vast,nu foarte populat, un oras mic dar care sa fie si al nostru…..
Orasul acesta cand friguros cand prea primavaratic,orasul care si-a pierdut identitatea la atatia noi veniti de pe plaiurile de la Est,……orasul,in sine si in general, mi se pare altfel, in aceasta primavara…O primavara carea venit tarziu si inca se mai chinuie….
In noaptea de Inviere am inchis ochii,in jur era orasul,oameni veniti cu graba sa „ia lumina” si multa liniste… Multa tacere…..
Cer inegurat,atmosfera aceia, usor in afara realului, ca se intampla,se asteapta, o minune….
Sau asa vroiam sa o simt eu …
Ceilalti erau preocupati de lumanari,de un loc cat mai in fata la „spectacolul” ce urma…
Am inchis ochii si te-am cautat….
Si te-am gasit in orasul sau bucata de oras care este al nostru…
Inchide ochii si vei vedea orasul…….