Trecerea merisorului prin aceste pagini!Si urma lui…. (din „Texte tarzii”)


Am adus merisorul din parcare aici…

In aceasta „casa”…. Peste o zi sau doua explozia de  flori albe(si dalbe) se va risipi peste masini si pe asfalt…

Acum este in plina  glorie…

Zambeste trufas  de deasupra masinilor mai de lux sau  obisnuite care se inghesuie la metru patrat in  acea parcare…

Peste doua zile va mai ramane amintirea  acestor flori….

Si  vor fi frunze si ceva mai tarziu fructul lui  de marimea unei nuci,acrisor si  deloc …parmen auriu  ci de un galben  de pictura…..

N-ai ajuns si  m-am gandit ca poate va fi  prea tarziu cand drumurile tale se vor intalni cu pasnicul, singuraticul merisor din parcare… El prezinta primavara, florile lui albe-dalbe-momentul cand  sunt sigur ca anotimpul a ajuns…. Merisorul( si florile lui albe-dalbe) este barza mea  venita  gata obosita de peste mari si tari la  cele de aici si mai ales vestind re-nasterea.

Dupa florile lui dalbe  nu va mai fi zapada… Va fi doar ninsoarea nebuna  a  petalelor in drumul lor cat o clipa    catre capotele masinilor,asfaltul  fara viata sau petecul de iarba care-l ocroteste la radacina…

Merisorul  este  unul din punctele mele solide   din acest oras…. De care m-am legat  intr-un mod ciudat si definitiv…

Il stiu acolo cand vin sau plec, este o prezenta discreta, niciodata nu s-a rastit la mine si nici invers…

.Totdeauna am avut senzatia ca ma priveste cu oarecare intelegere,cateodata complice, cand ma aude vorbind la telefon si trecand prin toata gama de mici/mari sentimente.

Am adus merisorul in aceasta „casa”  primitoare  fie si prin cateva imagini ….

Urma noastra este( zice poporul) o casa, un copil, mai multe case,mai multi copii,  un copac sau mai multi copaci…….

Urma mea  este aceasta „casa” la care  lucrez de vreo cinci ani, cand  hotarat,cand  aproape invins,cand convins ca  trebuie sa ramana si ca va rezista peste timp, cad sigur ca totul este desertaciune si derizoriu…

Copacul „meu” din parcare  nu l-am  sadit ci l-am  adoptat….

Acest merisor care ma cunoaste bine, care-mi stie   cateva din singuratatile, iubirile, esecurile mele si ……. altele cate mai sunt…

Urma lui  sa ramana in aceasta „casa”, in aceste pagini…..

Pentru tine,pentru voi….

DSC05576 Cateodata din toate cate sunt trebuie/poate sa ramana   si  un biet merisor sugrumat intre  cladiri inalte,masini parcate,zumzet de motoare si caini care-l „onoreaza” in fiecare seara….

DSC05574DSC05571DSC05570

Anunțuri

2 gânduri despre “Trecerea merisorului prin aceste pagini!Si urma lui…. (din „Texte tarzii”)

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s