Iulie si un avion care se strecoara singuratic printre nori….(din „Texte tarzii”)


Inceput de iulie  ploios,cu nori care mereu ameninta  orizontul, gata parca sa-l inchida pentru totdeauna…. Un avion se strecoara singuratic prin gramada de nori…Dispare pentru o clipa in laptele norului si reapare plutind  ciudat, mereu  intr-un echilibru parca precar si totusi inaintand….

Mereu inainte…. Niciodata  nu exista statie sau oprire acolo sus pe cer…. Cat timp avionul   se strecoara mereu vazandu-si de drum este bine,este normalul,este firescul…Cand nu……

Jos pe pamant  iarba si graul care miros a proaspat, a curat, o alta lume pe care o pierdem cu fiecare zi….Undeva departe un mac cu rosul sangeriu al  clopotului intors spre cer.Mai aproape de noi alt mac plapand si aproape sufocat de ierburi, grau sau ce o mai fi fost….

Este aproape spre seara desi ziua este lunga…,se va intuneca tarziu….

In stanga o livada de meri pitici…..

Alerg  cu privirea obosita pe orizontul parca la fel de  obosit si o simt alaturi,  framantata si cuprinsa de teama sau spaima….

As fi dat orice sa zambeasca, sa fie linistita si  fericita….

Era numai apasata de  norul negru ce plutea prin jur….

Chiar speriata de nor, desi as fi dat totul sa-i abat atentia de la el…

Si totusi va fi bine…..

 

 

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s