Calatorie prin marginea fostului Imperiu….(din „cartea Golfului cu maci”)


Am fost, cateva zeci  de ore, plecat. De la Brasov pana in nord-vestul extrem al Romaniei.

De la marginea fostului mare Imperiu pana mai spre mijlocul lui.

In fond de acolo,de la granita, este o aruncatura de bat pana la Viena…

Am vazut   prieteni, m-am bucurat sa le vad copilul si m-am intors….

Am   fost tot timpul  alaturi de cineva….

In gand!

Alaturi de  cineva care ma  „veghea” bland,patimas,daruit,disperat, clipa de clipa….

Nu m-am simtit „supravegheat”, din contra „vegherea” asta  ma facea sa fiu  si mai daruit/disperat, la randul meu, povestii noastre….

M-am intors mai liber,mai putin tensionat,sigur bantuit de aceleasi disperari ca de fiecare data, dar mai liber….

Si fericit ca sunt mai putin singur…

.Eu care am adorat,  atroce, singuratatea…..

Daca ar fi dupa mine mi-as dori sa fiu „supravegheat” (asa ca in aceste zile) pana la capat…..

Care capat?

Capatul lumii….

Pentru ca o lume se va inchide odata cu noi!

 

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s