Lectia de franceza(din”Cartea Golfului cu maci”)


Acum  zece ani intr-o primavara m-am apucat sa invat franceza…. Nu la nivelul unei conversatii literare si nici sa pot citi in original cativa scriitori  de limba franceza ce imi sunt dragi…Motivul era unul cu mult mai terestru.Aveam ceva colaborari  pe linie tehnica cu firme frantuzesti si m-am gandit ca trebuiesa  inteleg in primul rand   „scrierile” tehnice ….Am gasit o carte foarte buna,practica, facuta chiar de francezi si m-am apucat cu sarg de invatat.Am parcurs vreo zece lectii in cateva zile ,m-am aplecat asupra unor conjugari,etc,etc,  si apoi totul s-a oprit brusc…. N-am mai urmat metodic cartea pana la capat…M-am  aruncat in apa am „citit’ zeci de „scrieri tehnice de atunci,caiete de sarcini,etc si cred ca ma descurc, fara sa gresec,  in  domeniul tehnic….Restul………N-am mai dus lectiile pana la capat  si probabil daca nu intervine ceva, nici nu o sa ajung sa le sfarsesc vreodata….

Mi-am amintit de  scurta  istorie cand I. mi-a spus intr-o zi,  pe neasteptate, ca s-a inscris la un curs de franceza…. Intreband-o de motivatie mi-a raspuns prea frumos,sensibil  si elegant:”vreau sa fac ceva pentru mine si m-am gandit ca sa invat franceza printr-un astfel de curs este  o  posibilitate sa fac   ceva chiar pentru mine…” Mi-am adus aminte de   furia cu care am   trecut peste zece lectii de franceza acum zece ani si i-am propus lui I. sa invatam impreuna franceza…. dupa   amintita carte  a lui Hachette…M-a privit neincrezatoare si poate avea dreptate…De unde pana unde   eu profesor si elev in acelasi timp  de/la franceza…Poate avea dreptate I.  dar a uitat un lucru… binecunoscut de amandoi.

Mie nu-mi place sa fac nimic,cand insa sunt  captat/obligat sau  asa pur si simplu,  reusesc mai intotdeauna sa ma descurc sau sa rezolv problema/chestiunea/lucrarea sau ce o fi…..Toata intrebarea este cat ma tine elanul adica mobilul care m-a impins spre respectiva problema…

Constat ca scriu al dracului de pagan si de anost,cateodata aproape de limba de lemn…. dar continui…

I-am propus lui I. asadar  sa  facem  lectii defranceza    …. ….

Cuminte si responsabila fata cu un zapacit ca mine ,era sa zic aiurit, ea  a urmat si  calea  cursului oficial…A fost la prima lectie si a venit incantata…. Odata ca s-a descurcat bine  la teste (desi facuse demult, prin scoala generala ore de franceza),in al doilea : a castigat aprecierea profesoarei care  s-a aratat uimita de   modul cum s-a prezentat si nu ultimul rand,increderea in sine……..

I.este o fata extrem de inteligenta ,desteapta si care  merita mai mult.de la viata, in primul rand…Si care  trebuie sa aiba  mai multa incredere in sine  ……

Am simtit inteligenta si darul ei  de a  se modela…Nu toti se pot modela.

.I. are acest dar  de a se modela dupa   cineva fara sa  copieze. .Ramane tot ea….

A venit incantata si  bucuroasa ca si altcineva  afara de mine a apreciat calitatile ei native (unele  lucrate in timp…..). Era mandra si eu eram multumit ca    judecatile mele cu privire  la persoana ei au fost confirmate si de altii….. Este bine  cand   aprecierile vin din  cele patru directii ale

ale vantului sa confirme…..

Pana la urma a fost lectia de franceza .Pentru I.  si pentru  zapacitul  care sunt  ….

Daca voi face lectii de franceza….?

Sigur ca da…

La concurenta…..?

Niciodata…

Mie nu-mi place sa  concurez….

Eu alerg singur,sunt un  solitar……

Cateodata( de fapt de cele mai multe ori)pierd, uneori(rar) castig…..

 

 

 

Nota: este doar un fel de poveste…..

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s