Depresiunea Buzaielor se cheama tinutul asta din colt de Ardeal,inghesuit de munti, de apasarea Sudului de fapt a Vechiului Regat si a departarii fata de Viena,Cluj sau Timisoara…. De Brasov este aproape dar nu stiu daca pentru intorsureni Brasovul mai este o tinta…
Am ajuns acolo stiind multe de parca as fi citit inainte cateva carti despre orasul si satele din zona…
M-am simtit intr-un loc care m-a integrat imediat…..
Am trecut pe la rezervatia de zimbri
In acelasi perimetru perechi de caprioare si cerbi….Poate exista iubire sau altceva care pre limba lor se traduce tot in iubire… Perechi,soarele arzator al amiezii un el si o ea…. ca si in viata….. Privindu-
se sau simtindu-se unul cu celalalt sub soarele arzator al amiezii….
Intr-un chiosc de lemn de langa gardul rezervatiei la cativa metrii de zimbrii si caprioare o femeie care se apropie de 80 de ani facea clatite si gogosi…. Castiga un ban,este duminica ,a fost operata la sold si se misca bine si ma gandesc ca a castiga un ban cinstit este una din cele mai grele si frumoase lucruri din lume…. Caltite si gogosi facute acolo intr-o tigaie ce ticaie pe un aragaz….
Si in sfarsit, Intorsura Cu strazile ca dupa bombardament,sapate, lucrate, pline de utilaje, cu blocuri ponosite laolalta cu case si peisaje de poveste…… A fi la Intorsura insemna a fi intr-un peisaj fabulos…..
Si in centrul orasului la restaurantul care mi-a fost recomandat de o tanara angajata la Rezervatia de zimbri……
Si desigur au mai fost cateva lucruri care insa nu isi au locul aici……
