Calea regala-republicare


 

 

 

 

Nu obisnuiesc asta.Nici nu o sa mai  fac altadata….Acum insa republic textul de mai jos asa cum a aparut pe acest blog acum mai bine de cinci ani si jumatate… In pregatirea unui alt text despre „Calea reginei”…..

 

.Nu exista moarte, numai eu,eu care o sa mor!”.Cu aceste cuvinte se incheie „Calea Regala”- romanul lui Andre  Malraux.

Roman care,recunosc, m-a fascinat in tinerete.Calatoria in sud-estulAsiei ca mijloc de a te cunoaste mai bine.Toate cartile mari pot fi, ca si filmele mari, rezumate intr-o fraza. De aici incolo incep detaliile.

Care este calea regala azi pentru un tanar la douazeci de ani?

Pentru Malraux cunoasterea de sine a venit dupa epuizanta,dramatica,covarsitoarea experienta din Asia.Experientele unora  dintre cei  astazi tineri vin de la  plecarile  in vestul Europei sau America.Este de  analizat daca  din punct de vedere al cunoasterii de sine,al experientelor  abisale o asemenea plecare este benefica.Calatoriile de azi ale celor tineri sunt mai degraba calatorii sub semnul economicului, al materialului. Al celui care  ofera posibilitatea de a castiga mai mult ulterior.

Tinerii de azi au devenit extrem de pragmatici.Pragmatismul  le impiedica cunoasterea de sine.Pragmatismul redus la cum sa faci sa castigi mai mult si intr-un timp scurt ne va aduce(nu numai noua) insi blazati intr-un fel,prea siguri pe ei si care nu vor  avea antene pentru restul lumii sau pentru lumea din jur.

Calea regala este calea cunoasterii, a experientelor posibile si imposibile, este calea prin care sinele  se dezvolta si se statorniceste. Calea regala poate fi gasita nu numai prin indepartatele taramuri ale Cambodgiei sau prin  cenusiul vest de azi.Calea regala  se regaseste si printr-o calatorie in jurul mintii  tale aici pe meleaguri autohtone.Nu este neaparata nevoie de o deplasare .Calea regala s-a re-gasit pentru multi  chiar si  in timpul intortocheatelor   cai  si zile din comunism.Cine a dorit a gasit-o.Sa fim bine intelesi. Nu au gasit calea prin comunism ci in timpul comunismului.

Importanta este lucrarea si poate mai putin spatiul. Cati dintre cei tineri aleg aceasta cale a cunoasterii de sine, a desavarsirii sinelui?

Cati dintre cei tineri mai vor  sau sunt invatati sa se cunoasca pe sine?

Cred ca putini, prea putini.Si vom avea un mare numar de pragmatici  mai degraba roboti si prea putini in stare sa  vada,culeaga dincolo de acesta…

Azi nu mai avem o cale regala. Avem o cale a fugii catre vest din considerente  primordial economice.

Putini se mai ocupa de sine.Prea multi sau cei mai multi se ocupa de  ziua prezenta si ziua de maine.Pentru cele ale burtii,ale consumului.

Nu critic,constat plin de amar.Ma intereseaza omul tanar si nu tanarul ajuns, cu masina si  casa si lipsit de orice antena catre ce este in jur si fara sa fie in stare sa se cunoasca pe sine si pe cei din jur.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s