Nu,noi nu suntem „scriitori de duminica”.
Nu asteptam ziua a saptea a saptamanii ca se inegrim(cu ajutorul tastaturii acum ,altadata cu pixul pe hartie) cateva randuri….
N-am fost si nu suntem asa ceva.
Mai bine nu scriem.
Noi scriem tot timpul…… de cele mai multe ori in gand si cateodata,aplicat,prin tastatura….
Scrisul nu este un hobby.
Este un fel de a trai.
Nu traim numai prin scris.
Ar fi obositor, searbad….
Dar scrisul(ca si cititul) este parte din fiinta noastra…Nu ni-l poate scoate nimeni decat sfarsitul….
Sunt zile intregi,saptamani de cand n-am mai scris…N-am putut.
Am trait atat de intens acele zile incat n-am putut sa scriu….
Viata bate scrisul…
Uneori…
Sa traiesti atat de intens incat sa nu poti, sa nu vrei sa mai scrii…
Parca de frica sa nu se destrame vraja acelor zile traite cu sufletul la gura si fiecare din ele ca si cand ar fi ultima..
Incat ma intreb de ce dracului sa mai scriu…..?
O sincopă ? Chiar mă întrebam de ce nu scrieți ?
ApreciazăApreciază