Unul din cele mai citite texte de pe acest blog este cel despre Nicu Anghel Ministeru’…
Cel mai mare saxofonist al Banatului…Si unul dintre cei mai mari ai Romaniei….
Cand il ascult pe Nicu Anghel Ministeru simt totdeauna fiorul artei, a muzicii ca imbinare de sunete extraordinare care conduc la o poveste…Intotdeauna muzica spune o poveste de sentimente… Sau muzica este cateodata un sentiment…..O poveste din sunete…O poveste gingasa sau deopotriva una tragica, disperat de frumoasa….
Cand il ascult pe Nicu Anghel Ministeru si revad bucatile filmate in anii ’80( cu tehnica de atunci) ma infioara amintirea alor mei care nu mai sunt,ma infioara amintirea Banatului acelor ani,Banat care a trait dublu,subversiv,mereu cu disperare si mereu altceva decat ceea ce era oficial voie de trait….
Banatul a trait si atunci normal si firesc,neatarnat……. de la nunti la moarte cu o normalitate care azi pare uitata ….
Si Nicu Anghel Ministeru este un mare artist….unul din banatenii care inseamna ceva pentru Tara Banatului….Si nu numai….
Pentru cei ce nu mai au rabdarea sa gaseasca textele vechi trimit aici la doina „Frica mi-i ca mor ca maine” capodopera celui ce a fost Nicu Anghel Ministeru’….
Scriu si ma gandesc la tine…Tu nu ai de unde sa-l stii pe Nicu Anghel Ministeru…
Tu nu stii nici Banatul acela extraordinar decat din povestile mele…Ministeru’ este parte a acelui Banat extraordinar care incepe imediat dupa ce treci Muresul ,la Arad si se termina la Dunare, la Orsova…..
La golf!
Mai tii minte…..?
Sa vezi golful si apoi poti sa mori?
Ma gandesc ca odata vei vedea Banatul…..Acolo unde ai incercat candva- cu disperarea si iubirea fara margini copilului pentru mama,sa ajungi…..
Si nu ai ajuns….
Atunci……