Oameni si locuri din Gavojdia(XIV)

20. Cateva imagini cu locuri si oameni  din Gavojdia  despre care  se povesteste   in aceasta carte.

Intrarea  dinspre Lugoj si iesirea catre Caransebes se face prin cele doua treceri  de cale ferata. Ambele  aveau cantoane deservite de angajati care  manevrau bariera. Odata cu  automatizarile sistemului feroviar  oamenii  au disparut,cantoanele au ramas  pustii si de la o vreme au fost rase de pe fata pamantului. Cel dinspre Lugoj  era cunoscut  drept cantonul lui Boamba. Nu stiu de unde, dar denumirea a ramas printre cei mai vechi din comuna. Imi aduc iara aminte de tatal nostru care    adus cu masina salvarii  ca sa moara acasa  a simtit  trecerea si  le-a spus fratilor mei  aflati in  masina „am ajuns la Boamba”…. dupa care multumit si sigur ca se afla nu departe de  casa, de locul de care nu a vrut sa se desparta niciodata a intrat iara intr-o  apatie  care  prefigura trecerea  din lume ce avea sa se intample peste cateva ore. Cantonul lui Boamba era  pe stanga cum treceai  calea ferata….

Trecerea de cale ferat dinspre Lugoj(fostul canton Boamba)

Cel spre Caransebes era cunoscut drept cantonul   de catre Jena. Aici   au avut loc destule accidente. Gavojdenii si carutele  lor treceau  pe aici catre pamanturile din lunca Timisului. Fie cantonierul uita sa coboare bariera,fie oamenii treceau pe „langa” ea ….. si se intampla  necazul…. Vestea se raspandea rapid. De multe ori cei  napastuiti erau caii,eventual caruta dar se intampla sa  „cada” si oameni sub impactul naucitor cu locomotiva trenului. Locuiam la nici cincisute de metri de  aceasta trecere, auzeam  rapid de accidente dar bunicii nu m-au  lasat niciodata sa  merg  sa le vad. Cu timpul am capatat si  frica si  spaima si m-am lecuit de  curiozitatea copilareasca.

Trecerea de cale ferata spre Caransebes(cantonul catre catre Jena)

Cantonul a disparut demult, se afla in dreapta dupa trecere,o casuta cu obisuitele  mici „acareturi”( ale fiecaruia dintre cei ce l-au locuit): un stog de fan, un cotet pentru porci,cateva gaini care se preumblau  mereu speriate de zgomotul infernal al trenurilor ce treceau des.

Bunicul nostru a lucrat  cativa ani ca  si cantaragiu al colectivului(CAP). Toata productia  de cereale trecea obligatoriu pe la acest cantar. Bunicul Bucur  cantarea, tinea evidenta,intocmea acte dupa care marfa era descarcata in magazii. Se incerca astfel sa se puna ceva ordine si mai ales  stavila  furturilor    aplicate dupa principiul „cei al nostru este  si al meu deci pot sa iau cat  vreau si  pana nu ma prinde nimeni….” A ajuns acolo chemat de presedintele de atunci al CAP-ului, Ion Oprea , care a dorit sa puna ceva ordine in  activitatea  acestei forme de „intovarasire” atat de blamata si care a distrus la romani simtul proprietatii.

Fostul cantar-bascula al CAP si locul unde a lucrat bunicul Bucur

Cantarul si cladirea adiacenta  sunt parasite. Netencuite de la inaugurare(caramida rosie tiganeasca)  au ajuns o ruina.In spate  bazinul de apa , magaziile si grajdurile  aceluiasi defunct CAP.

Primaria   din Gavojdia arata foarte bine.Renovata cu gust si cap  ea reprezinta un sediu civilizat  de unde se conduc treburile comunitatii. Sediul primariei se afla de ani buni acolo(cred dinainte de al doilea razboi mondial!)

Primaria din Gavojdia (cladire renovata si modernizata)

Nu departe de Primarie,  de fapt  aproape peste drum,   se afla Casa de Copii cu  acel parc imens care se intinde pana la moara Negl. In zona parcului se construieste acum o sala de sport. N-am inteles cine   este beneficiarul si cine face investitia dar parca era mai benefic sa se construiasca   sala  langa terenul de sport si scoala….

Casa de copii Gavojdia

Moara Negl care a adus atat faima comunei prin excelenta faina  ce o producea,   o bijuterie tehnica   acum cincizeci de ani este in paragina.Nu stiu cine mai sunt proprietarii sau daca mai exista . Oricum  cladirea trezeste amintiri  si mai ales durere pentru ce a ajuns. Vom incerca sa dam de urma  celor ce o mai au in proprietate si sa vedem ce a  mai ramas in interior. Prea sunt obisnuit  in ultimii douazeci de ani cu niste ziduri ramase ca prin minune in picioare si inauntrul lor   „teren de fotbal”

Moara Negl Gavojdia (I)

adica  toate utilajele  lipsa…..  luate,furate sau distruse….Nu stiu daca Primaria poate face ceva in acest caz…… Intr-un capat al comunei,  la intrarea de catre Lugoj si unde era „baza” fostului CAP, zace parasita o alta moara.Cea pentru nutreturi furajere,construita de CAP si care nu s-a ridicat niciodata la inaltimea  morii Negl…..

Moara Negl Gavojdia(II)

Biserica ortodoxa din Gavodia asezata  pe strada ce duce la Salbagel este  aproape un monument istoric.Nu foarte mare,ingrijita,asezata la raspantie de drumuri si nu departe de cimitir poarta in ea amintirea tuturor celor ce s-au cununat,botezat sau au savarsit din viata  prin   slujbele oficiate acolo.

Biserica ortodoxa Gavojdia(I)

Biserica ortodoxa Gavojdia(II)

Monumentul Eroilor(primul razboi mondial) se afla  raspantia de drumuri si de fapt mica piateta din fata bisericii. Am stat de multe ori si am  silabisit, copil fiind, numele celor cazuti la datorie undeva departe pe front.Nume cunoscute si obisnuite in Banat, nume  comune dar  sub care se ascund niste eroi. Aici  se depun  buchete de flori la Inaltare.Aici incepea candva Ruga. Aici in jurul statuii se desfasura  de fapt Ruga(pana sa se mute locul de desfasurare la Caminul Cultural). Scena din lemn era spre casele din jur,in fata scenei direct pe iarba „ringul de dans” si in jurul statuii  comerciantii cu inghetata,acadele si mici jucarii.Undeva spre casa  nanasei noastre(Marta-Petric)  era  instalat  si  celebrul „ringhispil”.

Monumentul eroilor

Strada  spre Salbagel are case mari sanatoase si construite in stilul obisnuit al anilor ’60-’70 cu tencuiala scilipitoara  din mica sau  fatadele placate cu placute de ceramica(semi-romboidale), cu  clasicile intrari in curte pe „sub poarta” si celebrele „rolet”-uri la ferestre. Cum vii din Ardeal spre  Banat vei vedea mai pe la toate casele  comunelor aceste rolet-uri din lemn. Este destul sa  privesti ferestrele caselor acoperite cu rolet-uri ca sa stii ca te afli in Ardeal sau Banat.

Strada spre Salbagel a ramas cu  aceste case si cu oameni tot mai putini. Cei prea batrani au murit, cei candva tineri si ramasi sunt batrani,  cei acum maturi au parasit demult  localitatea. Buna mea prietena Lenuta Stanescu imi facea  un inventar rapid a celor care  au trecut la cele vesnice  de pe strada noastra. Cifra  este impresionanta (timpul avut in vedere de Lenuta pentru „inventar” se limita la ultimii 30-35 de ani) si se apropie de 200. In locul lor n-au mai venit decat putini,fie atrasi de  loc fie  prin spor natural… O strada ce moare incet,sigur  si tragic….

Strada Bisericii-Gavojdia

Ion Sosdean(cunoscut si dupa porecla,Buica) este unul din  ultimii spupravietuitori a celor ce au populat aceasta strada. A facut parte din celebrul cor bisericesc din Gavojdia,a fost alaturi de  Gica Maran(a lu’Titi), Nicolita Marian( a lu’Subu) si multi altii pe care nu-i amintesc acum( si le cer iertare),una din vocile rascolitoare a acelui cor care o oficiat despartirea- la slujbele de inmormantare –  de ai mei cei dragi. Agricultor vechi,paure  cu stiinta de carte, om harnic si gata mereu de actiune.

Ion  este neam cu noi  si-mi spunea  cu ochii in lacrimi  ca are varsta tatalui nostru, Emil, cu care a fost foarte bun prieten. M-am oprit o secunda si am realizat ca omul din fata mea atins de batranete dar inca extrem de lucid si sigur pe amintirile lui are 85 de ani!

Ion Sosdean(a lu' Buica)

Si  o alta fotografie. O femeie in floarea varstei,una din putinii care au ales sa ramana si sa nu plece. Are un copil frumos,este  absolventa de facultate si lucreaza  in comuna.O stiu de cand s-a nascut, a copilarit printre noi, a fost foarte indragita de mama noastra.

Pentru cei ce mai stiu  si cei ce nu mai stiu privind  fotografia cu atentie  o sa recunoasca  in trasaturile  frumoase ale acestei femei pe mama  si bunica ei,  alte  doua femei  frumoase …. Care  au fost adevarate reprezentante a ceea ce  a insemnat  tipul  femeii banatene mandre,bogate,independente …… Bunica a murit de tanara iara mama ei este buna noastra  prietena.